– apa distilată trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori mai multă decât soda;

– cocosul încheagă săpunul, îl face alb frumos și, mai ales, face spumă mai mult decât oricare altă grăsime;

– palmierul este ok și imediat după cocos în ceea ce privește consistența și spuma, eu însă nu îl folosesc din următorul motiv: în ultimul timp defrișarea pădurilor tropicale a luat o amploare imensă (în locul lor plantându-se numai palmieri) fiindcă actual cererea pe piață a uleiului de palmier este enormă, acest lucru înseamnă că nu numai copacii tropicali dispar, dar odată cu ei și animalele și plăntuțele care au mediul lor de viață doar acolo. Sigur, nu numai în cosmetice este folosit mult, cât și în industrie, alimentație sau câștigarea uleiurilor combustibil. Eu cred totuși că, dacă noi renunțăm să îl cumpărăm, poate că încet-încet vom reuși să estompăm această răzuire de pe fața pământului a atâtor specii de animale și plante;

– plantele medicinale puse în săpunul natural se înnegresc după un timp;

– unele uleiuri parfumate sau eterice îngroașă sau închid la culoare săpunul natural;

– dacă folosiți lapte în săpun atunci trebuie să îl puneți rece de tot, eventual înghețat;

– laptele praf de vacă, cocos, pudră de iaurt, pot înnegri săpunul dacă nu sunt puse cum trebuie, respectiv de cineva care are experiență;

– nu mixați săpunul la rece sau frișca mai mult decât este nevoie fiindcă se taie;

– soda trebuie neapărat dizolvată complet înainte de a fi pusă în săpun/grăsimi;

– eu fac de multe ori săpun brut din 4 ingrediente: cocos, floarea-soarelui sau rapiță, apă distilată și sodă, iar ca adaosuri schimb în funcție de săpunul pe care vreau să îl am. Voi puteți prelua rețete așa cum am scris eu sau puteți folosi alte uleiuri sau grăsimi, atunci este mai bine să calculati extra cu indicii lor de saponifiere. Puteți face și săpunuri de lux numai din grăsimi scumpe, dar cocosul nu trebuie să lipsească. De asemenea, atenție la prea mult ulei de ricin, s-ar putea să nu vi se întărească bine săpunul.

– cu cât puneți mai multe uleiuri moi, cu atât iasă mai moale. Același lucru este valabil și cu apa, cu cât mai multă apă, cu atât mai moale săpunul. Cu cât mai multe grăsimi tari (unturi, ceară, cocos), cu atât iasă mai tare săpunul. Cu proporția 50% grăsimi moi – 50% grăsimi tari, săpunașul “la rece” iasă foarte bine, iar cel “la cald” poate fi mai tare dacă mai măriți procentajul grăsimilor tari.

Important este ca toate ingredientele să aibă temperatura camerei.

1. Pregătiți-vă cu echipamentul de protecție.

2. Cântăriți toate ingredientele de care aveți nevoie.

3. Pregătiți apa cu sodă așa cum am scris mai sus și lăsați să se răcească complet.

4. Untul de cocos se toacă în bucăți mici, se pune într-un vas și bate cu mixerul până ce are aspectul unei spume albe și groase.

5. Acum adăugați puțin câte puțin uleiul (pentru săpunul de bază) și mixați tot timpul.

6. Adăugați puțin câte puțin și apa cu sodă rece și mixați și omogenizați frumos.

7. Adăugați restul ingredientelor, și anume: uleiuri de îngrijire, coloranți sau extracte naturale. Omogenizați amestecând ușor cu lingura și puneți în forme.

8. Lăsați săpunul cca. 8 săptămâni să își revină.

Acest fel de săpunaș este foarte bun și pentru copii fiindcă plutește deasupra apei.

Pentru săpunul de glicerină nu aveți nevoie de superfating, deci calculați necesarul de sodă exact cu indicele de saponifiere. Săpunul de glicerină se face numai cu NaOH, deci se folosesc numai indicii pentru NaOH.

Săpunul se pregătește după metoda caldă (numai după metoda caldă), pașii sunt asemănători cu ceea ce am scris mai sus, dar cu diferențele de rigoare.

1. Pregătiți-vă pentru săpunit cu echipamentul descris mai sus, și anume: mănuși, ochelari, halat și mască de față.

2. Începeți cu cântărirea sodei caustice NaOH. Măsurați și apa distilată necesară. Acum adăugați puțin câte puțin soda în apă, amestecând continuu, cu o lingură de lemn sau inox. Când toată soda este dizolvată, lăsați să se răcească până la cca. 55-60 de grade. NICIODATĂ să nu puneți apa în sodă, ci întotdeauna SODA ÎN APĂ! Nu stați cu capul peste apa cu sodă fiindcă se degajă gaze ce nu au voie să fie inhalate. Dacă soda nu s-a dizolvat complet puneți vasul cu apa cu sodă pe o plită caldă sau pe Bain-marie și încălziți. Amestecați până ce se dizolvă și lăsați apoi să se răcească. Aveți grijă că soda pusă în apă rece produce creșterea temperaturii apei până la 80-90 de grade.

3. Cântariți grăsimile de care aveți nevoie pentru săpun și puneți-le într-o oală mai mare (oala trebuie să fie de cel puțin 4 ori mai mare decât cantitatea finală de săpun). Puneți grăsimile pe foc și încălziți până la 55-60 de grade.

4. Când atât apa cu sodă, cât și grăsimile au temperaturile optime turnați apa cu sodă în oala cu grăsimi, în cantități mici, și amestecați cu o lingură de lemn încontinuu.

5. Acum mai amestecați cu lingura cca. 10-20 de minute și apoi cu blenderul, în reprize scurte. Când săpunul are consistența unei budinci gata de a fi turnată în forme, dați la cuptor în vasul parțial acoperit cu un capac.

6. Lăsați timp de cca. 1 oră la cuptor, la o temperatură de cca. 100-110 grade. (săpunului în cantitate mică îi trebuie numai cca. 40-50 de minute, pe când săpunului în cantitate mare îi trebuie mai mult timp).

7. Săpunul este gata atunci când este complet sticlos (începe să devină sticlos dinspre margini spre mijloc). Atunci când arată omogen înseamnă că procesul de saponifiere s-a încheiat și poate fi scos din cuptor.

8. Acum scoateți săpunul din cuptor și amestecați cu alcoolul și glicerina, încorporați folosindu-vă de blender. Când masa este omogenă este gata.

9. Acoperiți oala cu o folie de plastic și prindeți marginile cu o bandă elastică, astfel încât să fie bine închisă (eu folosesc o pungă de cumpărături nouă, din plastic mai gros, fiindcă este mai rezistentă. Pungile de plastic transparente sunt prea subțiri și nu rezistă).

10. Puneți oala cu săpun într-o altă oală (mai mare) și turnați apa în oala mare, astfel încât să nu poată să curgă din ea dacă ar începe să fiarbă. Acum puneți o altă folie peste oala mare (cu oala mică cu săpun înauntru) și prindeți cu elastic.

11. Puneți oala pe foc și lăsați la foc mic timp de cca. 1 oră. Săpunul este gata atunci când are aspectul unui lichid absolut transparent.

12. Pregătiți apa cu zahăr, dizolvând zahărul în apa distilată. Aveți grijă ca zahărul să fie complet dizolvat. Pe de altă parte, dacă încălziți apa aveți grijă să nu înceapă să se caramelizeze.

13. Puneți apa caldă cu zahăr în săpunul gel transparent și amestecați ușor cu lingura.

14. Gata, săpunașul este gata și poate fi colorat/aromat după plac, apoi pus în forme.

15. Atenție: cu cât se răcește mai repede atunci când îl puneți în forme, cu atât va fi mai transparent. Fără stearină/acid stearic nu devine complet transparent, dar oricum mult mai transparent față de alte săpunuri. Este important să aveți tot timpul lângă voi o sticlă spray cu pulverizator în care ați pus ethanol (alcool etilic de cel puțin 90 de grade) pentru a îndepărta spuma care se produce la suprafața săpunului (pulverizați cu alcool de câte ori este nevoie). Astfel, veți avea nu numai un săpun transparent, dar și cu o formă frumoasă.

Alcoolul de cel puțin 90 de grade este foarte important și el, altfel nu rezultă un săpun transparent. Alcoolul etilic este cel mai bun.

Săpunul “la cald” se face exact ca și săpunul “la rece”, cu mica deosebire că uleiurile de îngrijire se adaugă în săpunul brut înainte de a fi dat la cuptor. Restul ingredientelor se adaugă la sfârșit.

Săpunul “la cald” este mai moale, este însă mai puțin pretențios, își ține aroma mai bine, spuma face la fel ca și cel “la rece”. În el puteți adăuga și miere fără să se înnegrească, așa cum este cazul săpunului “la rece”. Și, pentru nerăbdători, acest săpunaș poate fi folosit imediat, adică a doua zi după ce a fost făcut.

Ca și la metoda rece:

1. Pregătiți-vă pentru săpunit cu echipamenul descris mai sus, și anume: mănuși, ochelari, halat și mască de față.

2. Începeți cu cântărirea sodei caustice NaOH. Măsurați și apa distilată necesară. Acum adăugați puțin câte puțin soda în apă, amestecând continuu, cu o lingură de lemn sau inox. Când toată soda este dizolvată lăsați să se răcească până la cca. 55-60 de grade. NICIODATĂ să nu puneți apa în sodă, ci întotdeauna SODA ÎN APĂ! Nu stați cu capul peste apa cu sodă fiindcă se degajă gaze ce nu au voie să fie inhalate. Dacă soda nu s-a dizolvat complet puneți vasul cu apa cu sodă pe o plită caldă sau pe Bain-marie și încălziți. Amestecați până se dizolvă și lăsați apoi să se răcească. Aveți grijă că soda pusă în apă rece produce creșterea temperaturii apei până la 80-90 de grade.

3. Cântăriți grăsimile de care aveți nevoie pentru săpun și puneți-le într-o oală mai mare (oala trebuie să fie de cel puțin 4 ori mai mare decât cantitatea finală de săpun). Puneți grăsimile pe foc și încălziți până la 55-60 de grade.

4. Când atât apa cu sodă, cât și grăsimile au temperaturile optime turnați apa cu sodă în oala cu grăsimi, în cantități mici, și amestecați cu o lingură de lemn încontinuu.

5. Acum mai amestecați cu lingura cca. 10-20 de minute și apoi cu blenderul, în reprize scurte. Când săpunul are consistența unei budinci gata de a fi turnată în forme, adăugați uleiul de îngrijire. Omogenizați și dați la cuptor în vasul parțial acoperit cu un capac.

6. Lăsați timp de cca. 1 oră la cuptor, la o temperatură de cca. 100-110 grade. (săpunului în cantitate mică îi trebuie doar cca. 40-50 de minute, pe când săpunului în cantitate mare îi trebuie mai mult timp).

7. Săpunul este gata atunci când este complet sticlos (începe să devină sticlos dinspre margini spre mijloc). Atunci când arată omogen înseamnă că procesul de saponifiere s-a încheiat și poate fi scos din cuptor.

8. Acum amestecați repede restul ingredientelor și puneți în formele dinainte pregătite. Aveți grijă că săpunul se întărește repede și s-ar putea să nu mai apucați să îi dați o formă. De aceea, este neapărat necesar să aveți tot ceea ce vă trebuie la îndemână (ingrediente deja cântărite, coloranți, arome, forme, etc.). Scoateți din forme, tăiați în bucățele și lăsați să își revină la loc curat, uscat, aerisit și nu prea rece.

9. Săpunașul este gata după ce se întărește complet (cca. 5 ore), dar eu zic să îl lăsați totuși o zi să își revină. Super, ați reușit! Acum vă puteți spăla imediat cu el.

Metoda standard săpun de glicerină

PH-ul arată dacă un produs/soluție este acidă, neutră sau alcalină = bazică.

PH-urile cresc sau scad în pași de x10, acest lucru înseamnă că un pH de 1, de exemplu, este de 10 ori mai acid decât un pH de 2 sau, un alt exemplu: un pH de 10 este de 10 ori mai bazic decât un pH de 9.

PH-ul săpunului normal natural este de 7-8, chiar dacă la săpunul “la rece” pH-ul este mai crescut, în timp scade.

Pentru săpunurile naturale nu aveți nevoie de hârtie pentru a testa pH-ul, săpunul nu va fi niciodată acid și neutru-ușor bazic cu un pH de 7-8.

Unele tenuri cu probleme răspund foarte bine la un tratament de curățare gingașă, dar eficientă cu săpun natural îmbogățit cu substanțe antibacteriane, cum ar fi: propolis, salvie, thymian sau smirna. Același lucru este valabil și pentru pielea corpului.

Aceste cantități pot fi diferite, un pic, de la caz la caz. Produsele naturale au în funcție de mai mulți factori (de exemplu: seceta, calitatea solului,etc.) un număr de acizi grași diferiți. Prin urmare și numărul iod diferă câteodată, dar numărul iod nu are nici o importanță, este numai ca un mic ajutor pentru a ști dinainte cam care va fi consistența săpunului.

Ulei/grăsime/ceară NaOH KOH Număr Iod

Nucă de cocos 0,183 0,256 5-11

Ceară de albine 0,069 0,0966 10-12

Ceară carnauba 0,069 0,0966 5-10

Arahide 0,135 0,189 85-104

Jojoba 0,066 0,0924 80-95

Macadamia 0,138 0,1932 75-78

Unt de aloe vera 0,180 0,252 11

Unt de caise 0,097 0,136

Ceară de candelilla 0,036 0,0504

Ulei de boabe de cafea 0,130 0,182

Fistic 0,195 0,192

Nucă kukui 0,137 0,192

Unt de cacao 0,138 0,1932 35-45

Shea 0,128 0,179 55-70

Struguri 0,128 0,179 125-140

Măceșe 0,135 0,1904

Ricin 0,128 0,179 80-90

Floarea-soarelui 0,134 0,1876 120-140

Soia 0,135 0,189 124-134

Piersică 0,134 0,1876 110-118

Mac 0,138 0,1932 130-136

Măsline 0,134 0,1876 78-90

Caise 0,135 0,189 90-108

Avocado 0,133 0,186 80-95

In 0,134 0,1876 170-180

Cânepă 0,134 0,1876 149-160

Alune 0,137 0,1918 90-104

Canola 0,123 0,172

Unt de kokum 0,135 0,189

Semințe de pepene roșu 0,135 0,189

Semințe de muștar (galbene sau negre) 0,123 0,172

Semințe de bumbac 0,138 0,193

Rapiță 0,135 0,189 95-120

Migdale dulci 0,136 0,1904 94-106

Lumânărica serii 0,134 0,1876 145-165

Unt de mango 0,134 0,1876 55-66

Orez 0,134 0,1876 99-110

Susan 0,137 0,1918 105-115

Palmier 0,140 0,196 50-60

Palmier (din sâmbure) 0,168 0,235 15-25

Stearină 0,146 0,204 1-3

Nuci 0,133 0,186 140-150

Margarină normală 0,134 0,1876

Germeni de grâu 0,130 0,183 125-140

Untură de porc 0,138 0,193

Lanolină 0,075 0,105 28-40

Babassu 0,175 0,245 10-20

Dovleac 0,135 0,189 115-150

Porumb 0,136 0,1904 105-130

Unt de Ucuuba 0,122 0,1708 9-11

Chimen negru 0,135 0,189 124-130

Camellia (semințe de ceai) 0,136 0,1904 85-92

Înmulțiți indicele de saponifiere cu greutatea grăsimilor. Dacă luați indicele exact ca și în tabel veți avea toate grăsimile saponificate (fără surplus de ulei). Acest lucru este foarte important pentru săpunurile de glicerină. Dacă faceți un alt tip de săpun și înmulțiti exact cu indicele de saponifiere, atunci trebuie neapărat să adăugați la sfârșit un pic de grăsime extra, astfel încât săpunașul vostru nu numai să curețe, ci și să îngrijească.

Calculul necesarului de sodă este simplu:

1. Pentru sodă de cel puțin 99%: gramaj x indice.

De exemplu:

– 1kg de cocos cu NaOH = 1000×0,183=183g NaOH (0% superfating);

– 1kg cocos cu KOH = 1000×0,256=256g KOH.

2. Pentru sodă cu alt procentaj:

De exemplu:

– sodă NaOH 70%;

Pentru a saponifia un kg de cocos aveți nevoie de 183g NaOH curat. În 183g NaOH de concentrație 70% aveți nevoie, însă, numai de 128,1g de sodă curată => vă lipsesc 54,9g.

54,9/0.7 = 78,428g sodă vă mai trebuie extra deci, în total, 183+78,43=261,4g sodă de 70%.

Probă: 261,4 x 0,7 = 183g sodă curată.

Cantitatea de săpun rezultată este egală cu suma greutății ingredientelor. În timp, săpunul mai pierde apă. De aceea, acesta devine mai ușor, dar greutățile rămân în mare aceleași.

Pentru cei care fac săpun în scop comercial și trebuie să aibă neapărat o anumită greutate la vânzare, de exemplu 100g, este necesar să pună din start mai mult săpun în forme, cca 110-120 grame săpun proaspăt/formă.

1. Săpunul natural “la rece”. Caracteristici:

– aspect mat, cremos-lăptos;

– are nevoie de cca. 6-8 săptămâni ca să se formeze cu consistență tare;

– nu ține aroma bine;

– culorile naturale nu se conservă foarte bine;

– nu se poate face cu miere, lapte și ceea ce mai conține zahăr sau proteine.

2. Săpunul natural “la cald”. Caracteristici:

– se face la fel ca și cel “la rece” (se dă la cuptor și când este gata poate fi folosit imediat);

– consistență mai moale decât la cel “la rece”;

– aspect sticlos;

– aromele și culorile se păstrează mai bine.

3. Săpunul de glicerină. Caracteristici:

– se face după metoda caldă, la care se adaugă apoi: zahăr, glicerină, alcool, acid stearic (ca să fie transparent);

– este fin;

– aromele și culorile rezistă bine;

– în principiu poate fi folosit imediat dar, este mai bine să fie folosit după cca. 1 săptămână, fiindcă este mai tare.

Acest săpun poate fi topit și îmbunătățit și, de fapt, nu conține surplus de grăsime. Este un săpun mai greu de făcut și nu vi-l recomand ca începătoare.

4. Săpunul de frișcă este săpun făcut absolut la rece (temperatura camerei). Caracteristici:

– foarte frumos ca aspect;

– culorile se păstrează bine;

– aromele cosmetice se țin și ele;

– uleiurile eterice, ca de obicei, se țin mai puțin bine, respectiv după un timp dispar aproape complet.

Acest săpun este foarte bun și pentru copii fiindcă este făcut complet rece și conține toate principiile active.

Săpunuri lichide:

– cu KOH – hidroxid de potasiu, săpun lichid natural;

– cu NaOH și diluat cu multă apă distilată sau glicerină.

 

Săpunuri semi-solide cu NaOH&KOH:

1. Săpunul mousse ce arată ca o spumă groasă și este ideal atât pentru duș, cât și pentru ras. Este greu de făcut, mai ales pentru începătoare.

2. Săpunul de ras este de fapt solid, dar cu o consistență mai moale decât săpunul natural “la rece”. Este mai greu de făcut având nevoie de mai multă atenție și, de asemenea, din cauza indicilor de saponifiere diferiți cu care lucrați (KOH și NaOH).

Superfating = surplus de grăsime = grame/ulei care nu este saponifiată, deci se găsește în formă liberă în săpun, având efect de îngrijire și catifelare.

 

Cum pot face săpun cu superfating? Există 2 variante:

 

  1. Se pune de la început mai puțină sodă decât scrie în indicele de saponifiere. De exemplu, pentru floarea-soarelui, îți trebuie 135g NaOH la 1 litru de ulei și cu 5% superfating, atunci se pune numai 128,57g NaOH.

 

Calcul Superfating în procente: împarte numărul din tabel la (procentajul dorit +1):

 

Exemplu: Floarea-soarelui: Indice 135.

Superfating 5% = 0,05+1 = 1,05 => 135/1,05 = 128,57

Superfating 8% = 0,08+1=1,08 =>135/1,08 =125

Superfating 10%=0,1+1=1,1=>135/1,1=122,72

 

La fel se calculează și cu KOH.

 

  1. La varianta aceasta se poate întâmpla ca un adaos mai mare de grăsimi, la început, să facă să nu se mai închege săpunul bine.

 

Se înmulțesc indicii de saponifiere din tabel și, apoi, la final adăugați câtă grăsime vreți, ca superfating. Se poate calcula nu la sodă, ci la cantitatea totală de săpun un superfating mai mare. De exemplu, la 1kg de săpun brut se pun 100g uleiuri/unturi extra, asta ar fi 10% superfating, dar deja mult mai mult decât calculat cu 10% superfating la cantitatea de sodă.

La 10% (sau până la 20%) din uleiuri, din cantitatea totală de săpun, poate să fie prea mare și, în funcție de grăsimi, se pot întâmpla următoarele:

– săpunul nu se încheagă bine;

– săpunul râncezește după un timp.

 

Cu toate acestea, se pot face săpunuri foarte grase, cu cca. 40% superfating dar, în cantitate mică și se vor folosi repede ca unt de duș. Sunt superbe, chiar dacă au o consistență moale și le trebuie neapărat și un pic de ceară de albine, că altfel sunt mult prea moi.

 

Ce fel de săpun putem face în casă?

 

– săpun natural solid, cu NaOH;

– săpun lichid cu KOH;

– săpun semi-solid cu un amestec de KOH și NaOH. De exemplu: săpunuri de ras, săpunuri mousse.

Indicele de saponifiere este un număr care arată gramajul de sodă pentru un gram de grăsime, astfel încât grăsimea să fie în totalitate saponifiată (adică să rezulte săpunul natural).

Există o diferență între indicii de saponifiere pentru NaOH și KOH? Da, diferența este că pentru KOH indicele este de cca. 1,4 ori mai mare decât pentru NaOH .

Numărul de iod arată cât de tare este săpunul obținut din grăsimile respective. Cu cât numărul de iod este mai mic, cu atât săpunul este mai tare. Excepție face numai uleiul de ricin când, săpunul iese relativ moale, dar, dacă folosiți în cantitate prea mare atunci se întărește extrem de greu.

Dacă veți privi cu atenție veți vedea că numele de iod au legătură cu consistența grăsimii/uleiului. Cu cât un ulei este mai dens, mai vâscos, mai solid, cu atât este numărul de iod mai mic, deci cu atât va fi săpunul mai tare. De exemplu: ceara de albine și jojoba (are și el un număr mai scăzut fiindcă, de fapt, este o ceară, chiar dacă cu aspect uleios).